Iată traducerea scrisorii care va fi trimisă astăzi, 23.09.2018:
"Stimate
cancelar Sebastian Kurz
Stimate
președinte al CE, Jean Claude Junker
Stimate
vicepreședinte al CE, Frans Timmermans
Stimate
președinte al PE, Antonio Tajani,
Stimați
lideri ai grupurilor politice din PE, membri ai Conferinței președinților
În legătură cu dezbaterea convenită de
Conferința Președinților cu privire la România, care va avea loc la 3 octombrie
și în sprijinul scrisorii pe care am trimis-o alături de cererea noastră
privind titlul dezbaterii "Impactul protocoalelor secrete asupra legii în
România", vă rugăm să ne permiteți să vă oferim câteva informații pe care
le considerăm utile.
În ultima sesiune plenară din 2017 a
Parlamentului European, am avut o dezbatere privind statul de drept în România.
Realizând faptul că informațiile disponibile nu erau suficiente pentru a se
ajunge la o concluzie bine fundamentată, plenul a decis să trimită României o
misiune de informare LIBE. Această misiune nu a ajuns niciodată în România din
motive neclare, deși ar trebui o cercetare atentă înainte de a trece la
acțiune.
Între timp, în ultimele luni, opinia
publică românească a fost șocată după dezvăluirea accidentală a unui număr
enorm de protocoale secrete încheiate între Serviciul Român de Informații
(SRI), pe de o parte, și multe alte instituții și agenții de stat. Mai mult de
550 de protocoale au fost încheiate în ultimii 10-15 ani, din care aproximativ
350 sunt încă implementate, potrivit directorului SRI.
Cu toate acestea, cea mai tulburătoare
dezvăluire se referea la protocoalele secrete din 2009 dintre Serviciul Român
de Informații, pe de o parte, și Procurorul General, Curtea Supremă, Consiliul
Superior al Magistraturii, pe de altă parte, care au permis o interferare
flagrantă a serviciilor secrete în activitatea justiției. În 2016 a fost încheiat
un nou protocol secret între SRI și Procurorul General. De fapt vorbim despre o
rețea de acorduri secrete care a generat un sistem de justiție selectivă. În
acest cadru, Serviciului Secret i s-a permis să efectueze investigații
judiciare, interzise de Constituție. În urma acestei cooperări ilegale, sute de
mii de conversații ale românilor au fost înregistrate ilegal. Mai mult, ca și
în celebrul și infamul proces Dreyfuss, sentințele au fost date pe baza
dovezilor care nu au fost prezentate celor inculpați, care în cele din urmă au
fost condamnați fără a avea posibilitatea de a se apăra în mod corespunzător.
Practic, nici o înregistrare audio sau
video adusă ca probă de către procuratură nu a putut fi verificată de experți
neutri și obiectivi. În urma unor anchete neoficiale ale experților s-a
descoperit că aceste înregistrări au fost falsificate, iar experții au fost
hărțuiți de procurorii anticorupție. În mai multe cazuri, judecătorii au
descoperit sute și sute de transcrieri false făcute de agenții SRI, iar în
prezent mai mulți agenți SRI se află sub anchete penale.
Cu toate acestea, ar trebui să știți că
acei judecători și procurori care au refuzat să pună în aplicare ordinele
primite de la serviciul secret sau de la unii procurori anti-corupție (DNA) au
fost acuzați de infracțiuni inventate și mulți dintre ei au fost condamnați la
închisoare după procese nedrepte. Potrivit datelor oficiale furnizate de
Direcția Națională Anticorupție (DNA), 63% dintre judecătorii români și 60%
dintre procurorii români au fost supuși anchetelor penale în ultimii trei ani.
Fără îndoială, scopul a numeroase investigații a fost acela de a controla
judecătorii și procurorii, de a-i face vulnerabili la presiune pentru a face
ceea ce li s-a ordonat. Independența procurorilor și a judecătorilor a fost
afectată tocmai de agenții Serviciului Român de Informații și de colegii lor
din DNA.
Unul dintre acești judecători, Stan
Mustață, care a decis să vorbească, a murit brusc cu câteva luni în urmă, în
condiții foarte suspecte, în timp ce se afla la închisoare.
În cele trei protocoale pe care le
atașăm la această scrisoare, veți vedea referiri la protecția securității
naționale. Dar, vă rugăm să fiți conștienți de faptul că acestea nu au fost
implementate în legătură cu terorismul sau ceva similar. În România, conform
unei decizii a Consiliului Superior pentru Apărarea Țării, un organism fără
caracter legislativ sub coordonarea președintelui, corupția a fost considerată
o amenințare la adresa securității naționale. De aceea, aceste protocoale au
fost aplicate în cazuri individuale legate de corupție. Aceasta este explicația
pentru care în România numărul mandatelor eliberate pentru "interceptarea
comunicațiilor" (în majoritatea cazurilor de telefonie), bazat pe legea
securității naționale, a fost mai mare decât oriunde în UE:
2009 - 3011;
2010 - 3183;
2011 - 3805;
2012 - 3602;
2013 - 3791;
2014 - 2692;
2015 - 2740;
2016 - 3660;
2017 - 2661;
1 ianuarie - 31 mai 2018 - 960
În toți acești ani, din cele aproape
30.000 de cereri, majoritatea lor provenind de la Departamentul Național
Anticorupție, doar trei au fost respinse!
Durata acestor mandate a fost inițial
de șase luni, însă cele mai multe dintre ele au fost prelungite ulterior pentru
încă trei luni de fiecare dată, fără a se raporta la numărul maxim de
solicitări de prelungire. Actualul președinte al Comisiei parlamentare pentru
controlulul Serviciului de Informații a spus că, potrivit unor date pe care
le-au primit, aproximativ 6 milioane de persoane au fost supuse supravegherii, inclusiv,
de exemplu, în anul 2012, întregul Guvern și peste 100 de membri ai
Parlamentului.
După cum puteți vedea din protocoale,
procurorii au fost obligați să raporteze Serviciului de Informații la fiecare
două luni ceea ce au obținut în investigațiile lor.
Având în vedere acest context dificil,
delegațiile române din cadrul ALDE consideră că o dezbatere privind statul de
drept trebuie să ridice și să evalueze în mod special aceste situații. Pentru a
vă asigura că nu se vor mai întâmpla în România sau în niciun alt stat membru.
Din aceste motive, vă solicităm să vă
sprijiniți propunerea noastră care are ca scop discutarea adevăratelor
amenințări la adresa statului de drept și să acceptați titlul "Impactul
protocoalelor secrete asupra statului de drept în România".
Renate Weber
Norica Nicolai