marți, 28 mai 2019

Românul care votează UDMR



La parlamentarele din 2016 prenumele reprezentanților UDMR din cele 16 secții de votare din Nehoiu erau neaoșele nume ungurești: Ion, Adrian, Paula, Constantin, Vasile, Nicolae, Maritanța, Gheorghe, Romeo-Lucian, Cornel.

La europarlamentarele din 2019 s-au modificat cu alte nume neaoșe ungurești: Viorel, Corina,  Margareta, Georgian, Ion, Nicolae, Elena Janina, Cornel, Valentin, Constantin, Florin, Dumitru, Elena.

joi, 23 mai 2019

Nu votez pe 26 mai 2019



Din cauză de referendum. Practic, secretul votului nu mai există! Pare ciudat, dar este cât se poate de adevărat că acest referendum devoalează votul pentru europarlamentare, căci, în funcţie de voinţa alegătorului de a lua sau a refuza să ia buletinele pentru referendum, reprezentanţii partidelor din comisiile electorale ştiu exact cu cine a votat respectivul!

Lucrurile sunt simple. Să luăm în discuţie cele două situaţii posibile:
1. alegătorul cere şi buletinul pentru europarlamentare şi pe cele pentru referendum;
2. alegătorul cere doar buletinul de vot pentru europarlamentare şi refuză să ia buletinele de vot pentru referendum.
De aici decurg şi consecinţele, adică membrii comisiei, formaţi din reprezentanţii partidelor, vor şti exact cu cine votează omul din faţa lor! Practic, secretul votului este pulverizat, căci, înainte ca omul să intre în cabina de vot, toată comisia va şti exact cu cine va vota!

Dacă vine în circumscripţia electorală un simpatizant al PNL sau USR, el va dori, desigur, şi cele două buletine pentru referendum. În acest caz, PSD-iştii din comisie îl vor putea nota pe „lista neagră” şi, când omul va avea nevoie de o adeverinţă, autorizaţie sau ajutor social, s-ar putea să aibă probleme! Nu este convenabil nici pentru un simpatizant PSD, în momentul în care primarul și aleșii în Consiliul Local nu mai sunt majoritari PSD! Atunci, nu e normal ca, în mintea alegătorului, să apară un dubiu, căci, dacă va lua cele două buletine pentru referendum, va fi clar că va vota cu PNL sau USR la europarlamentare, iar dacă nu le ia va fi clar că va vota cu PSD? Nu înseamnă asta că degeaba se va duce după cortină să pună ştampila, din moment ce toată lumea ştie cu cine a votat?

Nu este cazul să mearg la vot, din moment ce dreptul meu de a vota ar putea să devină sursa unor neajunsuri pe care mi le pot face cei care deţin puterea în Nehoiu la un moment dat. Cred că în principalele partide chiar s-a discutat despre o astfel de monitorizare a celor care vor cere buletinele pentru referendum sau le vor refuza.

În concluzie, boicot total. Pentru a evita eventualele consecințe urâte pentru mine și familia mea.

vineri, 22 martie 2019

Nehoiu se dezmorțește


Nehoiu se dezmorțește. Europarlamentarele reprezintă primul test pentru marea bătălie din vara anului viitor, fotoliul de primar. Al doilea test îl reprezintă prezidențialele din noiembrie sau decembrie. La primul test nu cred că electoratul nehoian va fi entuziasmat. Miza nu este locală este a celor de la centru. Un absenteism consistent va avantaja partidele mari. Există și un partid care n-a trecut prin botezul votului dar țintește să treacă pragul electoral, ba chiar să se apropie de două cifre procentuale.

Indiferent de rezultatele votului din primul test, de la europarlamentare, configurațiile actuale ale partidelor nu se vor schimba până la cel de-al doilea test, alegerile prezidențiale. Aici lucrurile se vor schimba. Tot românul iese din casă ca să-și voteze tătucul. Tătucul actual pare să aibă cele mai mari șanse.

Dacă planetele se aliniază nemțește, în secunda doi se va declanșa tsunamiul emoțional legat de lipsa autobahnelor autohtone urmat inevitabil de demisia actualului guvern. Va apărea o necunoscută. Guvern tehnocrat susținut de o majoritate din care face parte PSD sau se va încropi altă majoritate fără PSD!

Doar în varianta majorității fără PSD se poate modifica legea electorală pentru locale, cu revenire la alegerea primarului din două tururi.  Dar trebuie s-o facă repede, prin OUG, știut fiind faptul că nu este indicat să modifici legea electorală cu mai puțin de 6 luni până în momentul votului.

În orice altă variantă PSD-ul nu este PNȚ-CD, să se apuce să-și dea cu tesla-n … genunchi! Votul dintr-un singur tur avantajează partidele mari.

Pronostichez că la localele din vara lui 2020 se va vota primarul dintr-un singur tur de scrutin. În această variantă cu cât sunt mai mulți candidați, cu atât șansele de a rămâne primar actualul sunt mai mari. Cea mai bună variantă pentru „opoziție” este să se prezinte la locale cu un candidat unic.

miercuri, 20 martie 2019

Dintr-un tur sau din două!


De la posesorul blogului albastru am aflat o veste bună pentru unii și proastă pentru alții. Cică vor fi două tururi de scrutin la alegerile locale pentru primar ce vor avea loc în vara anului viitor. Altul sare repede și zice că e o veste bună pentru toată lumea, că astfel va fi ales cel mai bun! Sigur, în funcţie de momentul la care sunt luate în discuţie, variantele de vot într-un singur tur sau în două tururi pot avantaja ori dezavantaja unul sau unele grupări politice. Dar, faptul că, la un moment dat, după calculele pe care le fac, unii politicieni pierd într-un anumit sistem de vot, nu trebuie confundat cu pierderea caracterului democratic al alegerilor.

Despre alegerile în două tururi de scrutin se afirmă că asigură o mai mare reprezentare a electoratului, întrucât candidatul ales în turul 2 va fi cel care va obţine voturile a cel puţin 50%+1 dintre alegătorii care votează valabil. În cazul alegerilor într-un sigur tur de scrutin, este posibil ca învingătorul să coboare, chiar mult, sub procentul de 50%.

Problema care se pune este ce înseamnă şi dacă există în realitate “reprezentativitatea” celui ales. E de ajuns să ne gândim la cum arată în toată ţara, străzile, şoselele, drumurile, sistemul de încălzire, canalizarea, straturile de iarbă, plantaţiile de panseluţe, fântânile cântătoare etc. etc., pentru a ne pune întrebarea dacă şi pe cine reprezintă, cu adevărat, un primar după ce a fost ales cu peste 50% voturi, în două tururi de scrutin.

Cel care este ales prin vot, potrivit regulii şi procentelor stabilite prin lege, este ales şi atât. Fără grade de comparaţie în funcţie de procentul obţinut. Un ales cu 99% voturi nu are mai multe drepturi şi obligaţii prevăzute de lege decât alt ales, cu un procentaj mai redus, deci cu o „reprezentativitate” mai redusă.


Pe de altă parte, votul într-un singur tur ar elimina trocurile murdare dintre partide pentru turul doi. După ce au „sondat” electoratul în turul unu, partidele încep negocierile pentru turul doi. Care numai de interesul alegătorilor şi de căutarea binelui public nu pot fi bănuite. S-a văzut asta din „realizărili” candidaţilor care au câştigat în turul doi, în urma acestor extraordinare şi esenţiale pentru democraţie trocuri politice.


Dacă partidele vor să facă alianţe pentru alegeri, pot să le facă înainte de primul tur. Şi să propună, din prima, candidaţi cu şanse reale, iar nu iepuri în turul unu, pentru procente de negociat „politic” în turul doi.


De asemenea, votul într-un singur tur poate creşte caracterul „util” al votului. Votul unui alegător chiar devine important şi poate crea acea majoritate utilă (chiar sub 50%) care să stabilească un câştigător, fără a mai fi nevoie de o altă majoritate, în turul doi, care să confirme sau să infirme opţiunea iniţială.


Fiind vorba despre un singur tur, care are, deci, rol decisiv, el nu are de ce să afecteze prezenţa la vot. Dimpotrivă, o poate stimula. Cine vrea să se exprime are ocazia, atunci.

La lipsa de diferenţă valorică dintre candidaţi, parcă mai echitabilă ar fi desemnarea lor prin tragere la sorţi. La suflantă sau la roata cu bile, cu ocazia unei sesiuni de extrageri pentru „premiile” lunare ANAF. Teoretic, ar dispărea şi coruperea alegătorilor.

Votul într-un singur tur a fost introdus de guvernarea intitulată de dreapta a lui Boc. Corect ar fi să se revină la votul în două tururi tot în timpul unei guvernări de dreapta, de ce să nu profite și guvernarea intitulată de stânga de beneficiile acestui sistem de alegere a primarilor dintr-un singur tur, ce, ei e mai proști!

marți, 12 martie 2019

Puie Moldea

Cică o poză face cât 1.000 de cuvinte. Proaspăta poză face 100.000 de cuvinte.

sâmbătă, 23 februarie 2019

Greviști fără memorie și cu tupeu

Penibilul s-a instalat în România mai presus decât abuzul însuși. Ieșirea în stradă a magistraților arată o evidentă nemulțumire. Însă aceasta este una în continuarea actului de justiție absurd, banditesc, aflat în mecanismul unor personaje care nu au ce cauta în componența instanțelor de judecată.
Magistrații din România au fost formați și folosiți de-a lungul multor zeci de ani drept cozile de topor ale regimurilor politice. In ultimii ani, situația s-a schimbat în sensul că li s-a acordat o anume libertate inamovibilă pe care au utilizat-o în scopul intereselor proprii, de promovare frauduloasă , de câstiguri materiale, de relaționare cu mediul mafiot politic sau economic, și cu consecințe fatale actului de justiție. Cu un asemenea statut și posibilități de fraudare a legii, oamenii legii au făcut propria lege în modul cel mai delirant posibil.
Ieșirea în stradă a magistraților îi discreditează iremediabil pe un anumit segment de timp, cu consecințe extrem de grave pentru percepția legii și legalității în mediile de risc. In plan general, intrarea în funcțiune a Secției pentru Infracțiunile din justiție reduce semnificativ infracționalitatea publică. Gestul lor seamănă unei revolte a securiștilor contra unei legi a lustrației. Dacă ar fi fost obligați să își asume condiția legal profesională, magistrații ar fi demonstrat altfel, având la dispoziție alte modalități, însă acelea nu pot funcționa fără integritate și profesionalism desăvârșit. Pentru acestea este nevoie de un alt tip de comportament socio-profesional, unul pe care magistrații momentului l-au pierdut în mizeriile tranzacționate în care au fost implicați, contra legii și Constituției.
Dorind să rămână în afara legii, adevărați milițieni ai aplicării legii bunului plac, se pare că au văzut negru în fața ochilor cu transformarea în Departament a Secției privind Infracțiunile din Justiție. Văzând justiția la fel cu mediul infracțional, adevărat domeniu privat, al matrapazlâcurilor cu monopol, magistrații greviști din România chiar au pierdut lipsa măsurii, ceea ce e grav și lipsit de minim bun simț.
După zecile de ani de comunism dur și degringoladă ulterioară, greva magistraților oferă un spectacol dezgustător. Fie ca Secția de investigare a Infracțiunilor din Justiție să intre cât mai repede și profesionist în activitate, spre binele românilor și al magistraților de vocație!


Sursa: https://www.cotidianul.ro/grevisti-fara-memorie-si-cu-tupeu/

luni, 4 februarie 2019